Curelarilor

BASTIONUL CURELARILOR

Prima mențiune documentară a fortificației datează din anul 1525.

Potrivit inventarului armamentului orășenesc din anul 1562, în Bastionul Curelarilor existau 31 de puști grele (bombarde), 5 puști de mână, un tun mic și 1½ chintale praf de pușcă.

Bastionul în formă de potcoavă avea peste 40 m lungime și de la 14 până la 17 m lățime. Perimetrul exterior măsura 102 m, iar înălțimea zidurilor era de 15 m. Zidurile măsurau la bază peste 4 m în grosime, care se reducea apoi până la doi metri.

Ca și Bastionul Țesătorilor și cel al Fierarilor, Bastionul Curelarilor avea trei nivele și un turn de observație. Incendiul din 1689 a lăsat neatinsă fortificația.

Ruinele bastionului au fost demolate în anul 1887. Terenul fusese vândut negustorului român Manole Diamandi, președintele Camerei de Comerț și Industrie și președinte al Casinei române, cu condiția demolării bastionului. Pe locul liber a fost construită o vilă în anul 1888, de către ginerele negustorului, dr. George Baiulescu, viitor primar al Brașovului în 1916.

În ședința Consiliului județean Brașov din 26 noiembrie 1928 s-a hotărât cedarea caselor foste Baiulescu pentru o bibliotecă publică administrată de despărțământul local al ASTREI. Pe 18 ianuarie 1930 a avut loc inaugurarea bibliotecii „Dr. Alexandru Bogdan” și de a doua zi sala de lectură deja era la dispoziția cititorilor.