Bastionul Graft

BASTIONUL GRAFT

În secolul al XIV-lea, excesul de apă provenit de la izvoarele care curgeau prin Şcheii Braşovului şi traversau străzile Cetăţii medievale a fost deviat printr-un canal artificial, numit "Graft" (şanţ) la poalele dealului Romurilor. Canalul era folosit totodată ca obstacol natural în cadrul sistemului defensiv al Cetății.

Bastionul Graft a fost construit în perioada 1515 – 1521 pentru a asigura comunicația apărătorilor din Turnul Alb cu cetatea. În acest scop dispunea de o poartă mobilă. De formă dreptunghiulară, având la bază o grosime de circa 4 metri, fortificația este prevăzută cu guri de tragere cu închizătoare de lemn.

Bastionul Graft a fost apărat și întreținut de breasla șelarilor (= meșterii de șei, hamuri, curele).

Odinioară Graft era închis cu un lanţ mare şi gros din fier, care avea un capăt ţintuit de stânci, iar celălalt de zidul oraşului, astfel contrabandiştii erau împiedicaţi să treacă pe acest drum cu caii şi căruţele şi să introducă în Şchei prin contrabandă mărfuri interzise. Smuls din zid de contrabandiști, lanţul a fost înlăturat complet, în anul 1805 şi păstrat încă din 1817, în magazia de la subsolul Casei Sfatului.

Din cauza unei ploi torenţiale care a avut loc pe 24 august 1809, zidurile cetăţii s-au slăbit în zona Graft şi a fost necesară o consolidare. În anul 1822 au fost construite trei arcuri de sprijin peste pârâu, din care unul mai există şi astăzi.