Modarom

IMOBILUL SFATULUI POPULAR

La 16 aprilie 1944, în Duminica Paștelui, în jurul orei 11, Brașovul a fost bombardat de aviația anglo-americană. Bombardierele B-24 Liberator au lovit uzina IAR, Gara Mare, cartierul Gării și Atelierele principale CFR, fabrica "Astra". În centrul istoric au fost lovite Palatul de Justiție (în prezent, sediul Consiliului Județean Brașov), hotelul "Coroana" și vila Kertsch.

În urma bombardamentului, mai mult de jumătate din clădirea Kertsch s-a prăbușit. În adăpostul din subsolul vilei au murit sufocate 16 persoane, căci echipele de salvare nu au avut mijloace pentru a îndepărta la timp molozul de deasupra lor.

Partea rămasă în picioare după bombardamentul din 1944 a fost reparată, cu unele modificări, și a funcționat ca sediu de instituții până în vara anului 1970.

1950

Vila Kertsch a fost naționalizată potrivit decretului nr. 52 din 1950 și a devenit proprietatea Sfatului Popular al Orașului Stalin. În 1965, dreptul de administrare operativă a fost acordat Întreprinderii de Locuințe și Localuri (Gospodărire Locativă), de sub îndrumarea și controlul Consiliului Popular al Județului Brașov.

CASA DE MODE

Deşi încă din 1961 se prevăzuse înlocuirea "casei cu două etaje" cu o construcție nouă, demolarea vilei Kertsch a început abia la 1 iulie 1970.

Conform unei hotărâri a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România din 9 martie 1970, în scopul construirii unei case de mode a cooperației meșteșugărești, terenul proprietate de stat din bulevardul Gheorghe-Gheorghiu-Dej, colț cu strada Republicii, a fost transmis pe durată nedeterminată Cooperativei "Munca Colectivă" Brașov.

Clădirea Modarom a fost proiectată de arhitectul Nicolae Niculin (absolvent promoția 1957 al Institutului de Arhitectură "Ion Mincu" București; a fugit în străinătate la scurt timp după finalizarea proiectului Modarom) și a fost construită în perioada august 1970 – 1973, ultima etapă a lucrărilor fiind condiționată de construcția hotelului "Brașov" ("Capitol").

1989

În decembrie 1989, Modarom-ul a fost lovit de gloanţe, bănuindu-se că aici erau ascunși "teroriști". După 1990, piaţa din jurul clădirii a primit numele de "Piaţa Revoluţiei", iar bulevardul Ghe. Gheorghiu-Dej a devenit Bulevardul Eroilor.